jump to navigation

În căutarea noilor riscuri ale gândirii politice. Sorin Vieru. Terente Robert 27/06/2011

Posted by allcafe in Cafeaua zilnică.
Tags: , , , ,
trackback

Noile riscuri ale gândirii politiceCe este gândirea politică? Cui aparţine ea? Ce mecanisme şi ce revendicări are? Ce scop şi ce eficienţă? Sau ce năzuinţe şi ce deficienţe. Aceastea sunt doar o mică parte din întrebările la care Sorin Vieru şi Terente Robert şi-au propus să găsească răspuns în volumul Noile riscuri ale gândirii politice, apărut la noi în seria de cărţi cu filosofie.

Structurată în cinci capitole, cartea Noile riscuri ale gândirii politice reprezintă practic o extensie a volumului Riscurile gândirii, publicat în 1991. Noua lucrare urmăreşte aceeaşi construcţie ca şi precedenta: cinci prieteni se întâlnesc dintr-o duminică în alta spre a discuta pe teme dinainte stabilite.

Fiecare prieten-filosof reprezintă un anumit tipar de gândire, fie el metodic, cuminte, agresiv, impasibil sau chibzuit. Totuşi, niciunul dintre personaje nu reuşeşte să-şi urmărească până la capăt rolul, ci îl pasează, de-a lungul celor cinci întâlniri, dintr-un teren în altul, uitând, poate, că întregul joc are o înaltă doză de subiectivism – bazat pe preconcepţii şi experienţa personală.

Dar de ce un discurs asupra gândirii politice?
Răspunsul îl găsim în prima carte, Riscurile gândirii, ale cărei câteva pagini sunt reiterate la sfârşitului “noilor riscuri”: „pentru că cele mai costisitoare erori sunt cele ale gândirii politice”. Iar dacă vom face un minim apel la istorie, vom găsi zeci de exemple în care gândiri şi presupuşi gânditori au transformat radical – şi nu în bine! – cursul popoarelor.

În căutarea riscurilor, Sorin Vieru şi Terente Robert pornesc de la sursa gândirii politice – un întreg sistem individual de afilieri, condiţionate şi asociate cu anumite aşteptări –, analizează raporturile dintre stat, societate, familie şi individ şi ajung la ajutorul pe care putem să-l acordăm sau nu unui individ sau stat.

Niciunul dintre cele cinci capitole nu este exhaustiv, ci doar trasează, eterogen, direcţii de gândire, aruncă năvodul şi-l lasă pe cititor să prindă prada, să identifice riscurile, să le interpreteze şi, poate, să le şi întreacă.

Reclame

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: